Activitatea de jurnalism climatic face parte din proiectul "Youth For Climate" și este menită să încurajeze tinerii și tinerele din România să creeze conținut care să contribuie la o conștientizare mai mare a problematicilor legate de climă și dezvoltare durabilă.
Martha ne spune....

Schimbările climatice au devenit una dintre cele mai presante probleme ale vremurilor noastre, afectând fiecare colț al planetei și toate formele de viață. Acestea nu mai sunt o amenințare viitoare, ci o realitate actuală ce influențează ecosistemele, biodiversitatea și modul în care trăim. Protejarea mediului și educația despre climă sunt cruciale pentru a preveni agravarea acestei crize. Eco-anxietatea – o teamă profundă pentru viitorul planetei – este în creștere, în special în rândul tinerilor, semn că oamenii resimt din ce în ce mai intens presiunea schimbărilor climatice. În acest context, dezvoltarea durabilă și sustenabilitatea reprezintă soluții esențiale pentru a asigura un viitor în care generațiile următoare să poată trăi într-un mediu sănătos.

Discuțiile despre schimbările climatice și protecția mediului îi privesc pe toți: de la tinerii care își vor construi viitorul pe o planetă afectată de criză, până la adulții care pot influența politicile și industriile ce contribuie la aceste schimbări. Este esențial să aducem aceste subiecte în atenția publicului larg, căci doar prin conștientizare și acțiune colectivă putem încetini sau chiar inversa efectele devastatoare asupra biosferei. Problema schimbărilor climatice este omniprezentă – o regăsim în aerul pe care îl respirăm, în alimentele pe care le consumăm și în fenomenele extreme tot mai frecvente.

Cunoștințele actuale și statisticile privind schimbările climatice conturează o imagine îngrijorătoare. Potrivit Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), temperatura globală a crescut cu aproximativ 1,2 grade Celsius de la perioada preindustrială. Această creștere, deși aparent modestă, are efecte semnificative asupra climei: topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme precum uraganele, secetele și incendiile de vegetație. Un raport ONU estimează că până în 2050, peste 1 miliard de oameni ar putea fi nevoiți să se relocheze din cauza dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice.

Dacă nu luăm măsuri acum, consecințele vor fi catastrofale. Inacțiunea poate duce la extincții în masă ale unor specii, degradarea ecosistemelor vitale, pierderea resurselor naturale și amplificarea inegalităților sociale. Regiuni întregi ar putea deveni de nelocuit din cauza căldurii extreme sau a lipsei de apă, ceea ce ar genera migrații masive și conflicte pentru resurse.

Soluțiile sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi, dar și la nivelul autorităților. Pe plan personal, putem contribui prin reducerea amprentei de carbon, adoptând un stil de viață mai sustenabil: utilizarea transportului public sau a bicicletei, reducerea consumului de carne, reciclarea și economisirea energiei. La nivel instituțional, guvernele și autoritățile locale trebuie să implementeze politici stricte de reducere a emisiilor de carbon, să investească în energie verde și să creeze programe educaționale care să promoveze sustenabilitatea și respectul pentru natură.

În concluzie, schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări pentru umanitate, dar încă mai avem timp să facem o schimbare. Prin educație, acțiuni concrete și politici sustenabile, putem asigura un viitor mai verde și mai sigur pentru generațiile viitoare. Fiecare pas mic, fie că este la nivel personal sau de comunitate, contează.

Acum este momentul să acționăm. Îi încurajăm pe toți cei care citesc acest articol să se implice activ: fie adoptând un stil de viață mai prietenos cu mediul, fie susținând inițiativele de protecție a naturii și reducerea emisiilor de carbon. Planeta nu își mai permite să aștepte.

Despre autoare:

Mă numesc Martha Ghimiş, am 16 ani și sunt de la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București.

Proiectul este  coordonat de Asociația A.R.T. Fusion, în parteneriat cu Asociația EN ROOT și co-finanțat de Ambasada Franței și Institutul Francez din România.