România rămâne codașă când vine vorba de reciclarea deșeurilor raportat la Uniunea Europeană. Chiar dacă implementarea unor programe recente, precum RetuRo, a contribuit la creșterea procentelor de reciclare a recipientelor din plastic, sticlă și metal, situația țării noastre rămâne aproximativ aceeași.
Studiile de specialitate sugerează că utilizarea de materiale reciclate are un impact semnificativ asupra nivelului de poluare și exploatării resurselor. Acest lucru este de la sine înțeles: reutilizarea unui material deja existent, care ar ajunge probabil gunoi, este mai eficientă decât producerea de noi materiale. În această supraaglomerare, reciclarea rămâne una dintre soluțiile care pot atenua efectele hiperproducției.
Conform datelor Eurostat, rata de reciclare a deșeurilor municipale din România în 2023 a fost de doar 12%, comparativ cu media europeană de 48,6%. Această discrepanță mare între România și restul țărilor din Uniunea Europeană a atras atenția autorităților europene, ceea ce a dus la sancțiuni financiare de milioane de euro pentru gestionarea ineficientă a deșeurilor. În lipsa unor măsuri substanțiale, România riscă să rămână la coada clasamentului european în ceea ce privește reciclarea.
Ce este RetuRo și cum funcționează?
Deși sistemul RetuRo a fost promovat intens, mulți cetățeni nu sunt încă familiarizați cu modul său exact de funcționare. RetuRo este un sistem de garanție returnare pentru ambalajele din plastic, sticlă și metal. Funcționează astfel: producătorii plătesc o taxă de 50 de bani pe fiecare ambalaj, pe care o recuperează de la comercianți. La rândul lor, comercianții încasează această sumă de la consumatori în momentul achiziției produselor, iar consumatorii își pot recupera banii prin returnarea ambalajelor în centrele de colectare. (Explicația completă poate fi găsită în video-ul de la Recorder). Barometrul pus la dispoziție de RetuRo arată că în 8 luni au reușit să recicleze 1,3 miliarde de ambalaje, un număr mic având în vedere cantitatea propusă de 7 miliarde pe an.
Consecințele lipsei de acțiune și soluțiile posibile
Deși RetuRo este un început bun, programul acoperă doar o parte din deșeurile cu potențial de reciclare. Dacă nu sunt implementate și alte măsuri urgente, România riscă să rămână una dintre cele mai poluate țări din Europa, incapabilă să atingă țintele de mediu impuse de UE. Lipsa unei educații corespunzătoare despre reciclare și infrastructura ineficientă contribuie la această problemă.
În concluzie, reciclarea reprezintă o provocare majoră, dar și o oportunitate pentru România. Cu programe precum RetuRo și cu educația corespunzătoare a populației, România poate face progrese semnificative către un viitor mai verde și o economie circulară. Implicarea activă a cetățenilor este esențială pentru succesul acestor inițiative. Cu toate acestea povara nu trebuie pusă doar pe umerii consumatorilor români în timp ce marii poluatori (ex. marile corporații) rămân nesancționate.
Autoarea articolului:
Izabela Manea, Studentă Sociologie, activă în zona de drepturile omului și mediu.
Proiectul este coordonat de Asociația A.R.T. Fusion, în parteneriat cu Asociația EN ROOT și co-finanțat de Ambasada Franței și Institutul Francez din România.